2010

1/10
"Cine va asculta pe voi pe mine ma asculta" (Lc 10,16)
Isus se gândeste la viitor. Cine le va vorbi oamenilor? Cine va face auzita învatatura sa? Discipolii sai, care îl iubesc, vor primi Duhul sau si, de aceea, el va putea folosi gura lor pentru a comunica iubirea lui Dumnezeu si întelepciunea sa!

2/10
"Trimit un înger înaintea ta" (Ex 23,20)
Îmi place sa ma gândesc la îngerul pazitor pe care Tatal, în infinita sa milostivire, mi l?a daruit si mie pentru a ma instrui cu inspiratiile sale si a ma ocroti de cel rau. Îmi amintesc cu placere de câte un fapt concret al actiunii sale benefice, dar cine stie de câte ori a intervenit fara ca eu sa?mi dau seama!

3/10
"Da?ne mai multa credinta!" (Lc 17,6)
Isus, raspunzând la aceasta cerere a discipolilor, pare sa spuna ca nu poate fi masurata credinta, pentru ca este un dar al lui Dumnezeu si ca Dumnezeu nu este avar!
Important este sa folosim credinta pe care o avem: va fi suficient pentru a ne face sa vedem miracolele lui Dumnezeu.

4/10
"Veniti la mine... si eu va voi da odihna" (Mt 11,28)
Francisc a trait nelinistit pâna când l?a întâlnit pe Isus în lepros. Din acel moment, inima sa a gasit pacea si forta de a o darui.
Si noi vom fi îmbogatiti de pacea si de bucuria lui Dumnezeu, când îl vom iubi în fratii suferinzi, uitând de noi însine!

5/10
"Marta, Marta, pentru multe te zbati" (Lc 10,41)
Isus nu a voit sa o instruiasca si sa o elibereze numai pe Marta de agitatie si de stres, ci vrea sa ne ajute si pe noi. El este pacea noastra, pâinea, odihna oferita de Tatal pentru viata noastra. Vom ramâne cu ochii fixati asupra lui, ascultându?l. El este singurul bine necesar de primit si de dat.

6/10
"Când va rugati spuneti: Tata" (Lc 11,2)
Isus a venit sa ne învete si sa ne dea raportul sau cu Tatal. Intensificându?ne dialogul cu Isus, primim, ca dar, spiritul sau filial de încredere si de abandonare în Tatal. Cunoastem, astfel, nu doar pe cel care ne iubeste, ci si pe cel caruia îi apartine puterea si gloria în veci, creatorul cerului si al pamântului.

7/10
"Numele fecioarei era Maria" (Lc 1,27)
L?ai trimis pe îngerul tau la o fata din Nazaret. Ea nu are nici o calificare, nici înzestrari speciale, decât credinta si umilinta. Tu, Tata, nu cauti altceva pentru a începe marea ta opera de a mântui oamenii increduli care se considera întelepti.

8/10
"Cine nu este cu mine, este împotriva mea" (Lc 11,23)
Mi se întâmpla uneori sa aud spunându?se: da, dar... e treaba preotilor, e treaba surorilor! Isus ne aminteste ca nu exista pozitii intermediare, neutre. Cine nu se aliniaza cu el si cu Biserica, ascultând glasul sau, se alinieaza pe cealalta parte. Aceasta alegere are mari consecinte.

9/10
"Fericita este mama care te?a purtat" (Lc 11,27)
Si cei care asculta si traiesc Cuvântul dau nastere lui Isus pentru lume, ca Maria preasfânta care a primit în ea Cuvântul care în ea s?a întrupat. Sfintii pe care astazi îi amintim dau marturie tocmai despre aceasta: în iubirea fata de Cuvânt gasim adevarata fericire si viata vesnica.

10/10
"Isuse, Învatatorule, ai mila de noi!" (Lc 17,13)
Este bine si pentru noi sa repetam aceasta rugaciune, la fel ca cei zece leprosi.
A simti mila fata de cei care se recunosc saraci si bolnavi, raniti în atâtea moduri este chiar un atribut al Domnului, care este Tatal nostru.
Isuse, învatatorule, tu care poti sa ne vindeci, ai mila de noi.

11/10
"Cristos ne?a eliberat, ca sa ramânem cu adevarat liberi" (Gal 5,1)
Sfântul Paul, scriindu?le crestinilor convertiti de el, îi îndeamna sa persevereze în credinta în Isus, primita în dar în Biserica sa; aceasta credinta este izvor de libertate adevarata.
Îti multumim, Isuse, pentru darul mare de a crede în tine: tu ne eliberezi de orice sclavie.

12/10
"Un fariseu l?a rugat sa ia masa la el" (Lc 11,37)
Te invitam si noi, Isuse, astazi, la prânz cu noi. Prezenta ta în mijlocul nostru la masa nu este indiferenta. Este lumina care straluceste si lumineaza întunericul nostru. Tu ne corectezi si ne ajuti prin cuvântul tau pentru a favoriza în noi ordinea si pacea atunci când suntem împreuna.

13/10
Rodul Duhului... e iubirea (Gal 5,22)
Am primit, în pamântul bun al inimii mele, o samânta foarte mica. Fara ca eu sa fac nimic deosebit, decât sa o pastrez, ea s?a dezvoltat si a adus rod, rodul sau! Si acum în inima mea este Iubirea lui Dumnezeu!
Îti multumesc, Tata bun!

14/10
"Vai voua, învatatori ai Legii" (Lc 11,52)
Daca nu citim si nu ascultam cuvântul lui Dumnezeu cu ajutorul Duhului Sfânt, mai ales daca trebuie sa îl comunicam si altora, nu vom reusi sa?i patrundem semnificatia profunda: vom aduce pagube în loc de ajutor.
Vino, Duhule Sfinte!

15/10
"Nu va temeti" (Lc 12,7)
Viata noastra ascultatoare fata de Isus poate provoca neplaceri celui care nu îl cunoaste si nu îl iubeste.
Isus ne invita sa nu mai avem teama de nimeni, ci sa fim perseverenti în a face vointa sa, pentru ca Dumnezeu Tatal se complace în aceasta si vegheaza asupra noastra.

16/10
"Celui care va rosti cuvinte de ocara împotriva Duhului Sfânt nu i se va ierta" (Lc 12,10)
Duhul Sfânt este viata lui Dumnezeu, iubirea sa, întelepciunea sa; este cel care ne da plinatatea vietii lui Dumnezeu aici si acum. A nu?l recunoaste, adica a?l blestema, înseamna a renunta la iubirea, la milostivirea si la iertarea lui Dumnezeu.

17/10
"Fiul Omului, când va veni, va gasi el credinta pe pamânt?" (Lc 18,8)
Aceasta întrebare de la sfârsitul parabolei despre necesitatea de a ne ruga mereu fara a ne opri, ne îndeamna sa ne examinam credinta pentru a vedea cine este Dumnezeu pentru noi.
Nu este el plinatatea vietii? De aceea, de ce sa nu învatam sa stam cu el mereu pentru a ne bucura de viata?
Nu este el Domnul lumii si al istoriei oamenilor? De ce sa nu ne punem sub protectia sa pentru a ramâne astfel mereu protejati de el?

18/10
"Mâncati ce vi se va pune înainte" (Lc 10,8)
Isus le vorbeste discipolilor, trimisi de el în misiune. El le porunceste sa nu se preocupe pentru propria lor întretinere, ci sa se încreada în providenta Tatalui: vor lua din mâinile lui ceea ce le va fi încredintat, acolo unde vor vesti împaratia lui Dumnezeu.

19/10
"Ati devenit apropiati prin sângele lui Cristos" (Ef 2,13)
Noi suferim adesea din cauza diviziunilor. Isus însa, cu crucea sa, a învins pe "cel care divide". De aceea, noi avem speranta puternica, ba chiar certitudinea, ca invocând repetat sângele sau asupra acestor situatii, mai devreme sau mai târziu acestea se repara, diavolul se retrage si vine Dumnezeul pacii.

20/10
"Si voi fiti gata" (Lc 12,40)
Cum pot fi gata sa?l primesc pe Isus si vointa sa? Daca ascult cu iubire evanghelia, îmi dau seama ca sunt iubit de el; atunci traiesc orice moment pentru el, atunci sunt gata.
Duhule Sfinte, ma încred în ajutorul tau!

21/10
"Veti fi coplesiti de plinatatea lui Dumnezeu" (Ef 3,19)
Dumnezeu ne?a dat fiul, ca sa avem viata si sa o avem din abundenta. Cu el ne?a dat iertarea si ne?a adoptat ca fii. Acum cu aceasta binecuvântare a apostolului, ne da si plinatatea divinitatii sale! Ce sa mai spunem în fata unei asemenea generozitati? Îti multumesc, Tata bun! Iata?ma... eu sunt al tau!

22/10
"Când mergi cu potrivnicul tau, straduieste?te sa ajungi cu el la învoiala" (Lc 12,58)
Isus este întelepciunea lui Dumnezeu, care este iubire! El stie ceea ce este bun pentru noi. Astazi ne îndeamna la umilinta, sa cautam un acord cu cine se lauda cu anumite drepturi în relatia cu noi, fara sa ne încapatânam sa vrem sa mergem în fata judecatorului.
Îti multumim, Isuse, ca ai grija de noi.

23/10
"El i?a dat pe unii sa fie apostoli..., spre zidirea trupului lui Cristos" (Ef 4,11?12)
Sfântul Paul descrie Biserica drept lucrarea lui Dumnezeu; si ordinea care în ea trebuie sa domneasca este voita de Dumnezeu. Unele persoane sunt puse la temelie, iar acestea sunt apostolii. Fara ei nu putem fi Biserica, nu putem sa?i fim placuti nici sa fim o binecuvântare pentru lume!

24/10
"Dumnezeul meu, ai mila de mine, pacatosul" (Lc 18,13)
A ne recunoaste pacatosi în fata lui Dumnezeu este un dar al sau, pe care îl primim când ne umilim. Celor umili Tatal le da harul iertarii sale, care este eliberarea de sclavia pacatului si de tristete, si este experienta de bucurie intima si libertate. Îti multumesc, Isuse, de fiecare data când m?ai facut sa?mi recunosc pacatul pentru a cere iertare.

25/10
"În acelasi moment ea s?a îndreptat si a început sa?l preamareasca pe Dumnezeu" (Lc 13,13)
Toti cei care sunt vindecati de Isus îsi ridica ochii la cer, vad gloria lui Dumnezeu, îl binecuvânteaza, îi multumesc pentru milostivirea sa.
Isuse, vezi infirmitatea mea, vindeca?ma: te voi slavi cu toata inima.

26/10
"Cine îsi iubeste sotia se iubeste pe sine însusi" (Ef 5,28)
Sotul (sau, dupa caz, sotia) este persoana cea mai apropiata, încât Scriptura spune: "Barbatul si femeia vor fi un singur trup" (Gen 2,24). A avea grija de sotul propriu sau de sotia proprie, de sanatatea sa spirituala si trupeasca, este iubirea de sine, înseamna a face bine siesi.

27/10
"Doamne, sunt putini cei care se mântuiesc?" (Lc 13,23)
La aceasta întrebare, Isus pare sa raspunda ca nu este de folos sa stim raspunsul, în schimb, este de folos sa primim mântuirea sa. Este nevoie pentru aceasta sa ne lasam iubiti de el, supunându?i?ne cu deplina încredere prin ascultarea cuvântului sau daruit Bisericii sale.

28/10
"Isus a petrecut toata noaptea în rugaciune" (Lc 6,12)
Isus este un exemplu mai ales când în noi si în jurul nostru este întuneric si noapte profunda. Atunci este important sa traim cu credinta, speranta si caritate, abandonati în mâinile Tatalui, stând în fata lui în rugaciune. Murind cu Isus suntem vivificati.

29/10
"Isus l?a luat pe bolnav, l?a vindecat si i?a dat drumul" (Lc 14,4)
Si noi, ca acest paralitic, sa învatam sa stam înaintea lui Isus. Aceasta este vocatia noastra. El ne va lua de mâna cu o iubire mare, plin de milostivire. Ne va vindeca si ne va trimite liberi, chiar daca în jurul nostru ambientul este dificil si contrar credintei.

30/10
"Nu te aseza în fruntea mesei" (Lc 14,8)
Uneori am observat persoane oprindu?se în ultimele banci; invitate sa vina mai în fata au acceptat cu bucurie. Au trait acest cuvânt al lui Cristos; umilinta lor în a primi invitatia a fost ocazia de a primi o mare bucurie!

31/10
"A coborât îndata si l?a primit cu bucurie" (Lc 19,6)
Când merg la Liturghie duminica, poate cu pas rapid fiind putin în întârziere, fac precum Zaheu: merg la o întâlnire care îmi schimba viata. Isus vrea sa ma umple cu comorile sale si ma asteapta în timp ce cobor de pe piedestalul pe care m?am pus pentru a fi mai înalt decât altii. Cu bucurie descopar ca am primit mântuire si viata, devenind imediat capabil sa devin aproapele pentru altii.