1/4

Vineri din săptămâna a 3-a din Post

Os 14,2-10; Ps 80; Mc 12,28b-34

„Drepte sunt căile Domnului” (Os 14,10)

Tatăl, creându-ne, ne-a aşezat în inimă o sete de adevăr şi de iubire care ne face asemenea lui. Această asemănare, acest dor după Tatăl rămâne, chiar şi atunci când, datorită fragilităţii noastre de creaturi, ne poticnim şi cădem.

Şi tocmai acela este timpul de a ne arunca în braţele sale cu toată încrederea: el va şti încă să ne facă să mergem pe căile sale drepte.

2/4

Sâmbătă din săptămâna a 3-a din Post

Os 6,1b-6; Ps 50; Lc 18,9-14

„Oricine se înalţă va fi smerit” (Lc 18,14)

Într-adevăr, în faţa măreţiei iubirii lui Dumnezeu eu sunt întotdeauna mic şi lipsit. Prin acea iubire pe care o văd în mine pot (şi trebuie!) să-i mulţumesc Duhului Sfânt, dar nu trebuie să mă exaltez, ca şi cum ar fi numai opera mea. Dacă m-aş comporta astfel, m-aş lipsi de milostivirea de care am nevoie pentru acea parte de iubire (şi este mare!) care, însă, îmi lipseşte.

3/4

+ DUMINICA a 4-a din Post

1Sam 16,1b.6-7.10-13a; Ps 22; Ef 5,8-14; In 9,1-41

„Cât timp sunt în lume, eu sunt lumina lumii” (In 9,5)

Isus a fost în lume, într-un loc geografic precis, circa treizeci şi trei de ani, şi apoi? Apoi a continuat şi continuă să fie prezent peste tot prin Biserica sa, prin cel care-l primeşte ca lumină a propriei vieţi; acesta devine astfel, la rândul său, lumină a lui Isus în mediul în care trăieşte.

4/4

Luni din săptămâna a 4-a din Post

Is 65,17-21; Ps 29; In 4,43-54

„Un profet nu este preţuit în patria sa” (In 4,44)

Şi Isus a făcut această experienţă: însă ea nu l-a împiedicat să anunţe şi în Nazaretul său iubirea Tatălui. Este un exemplu şi o încurajare pentru noi: să trăim cuvântul lui Isus şi în mediul nostru, în familia noastră, unde cu atât mai mult putem fi împiedicaţi şi contrazişi; vom participa la crucea lui Isus, care astfel va putea să ne facă binecuvântare pentru mulţi.

5/4

Marţi din săptămâna a 4-a din Post

Ez 47,1-9.12; Ps 45; In 5,1-3a.5-16

„Vrei să te vindeci?” (In 5,6)

Isus ştie că acel paralitic era de atâta timp în acele condiţii şi că, probabil, nu i-ar fi cerut niciodată ajutor; acest om era convins că nu poate avea ajutor de la nimeni: „Eu nu am pe nimeni...” zice.

Isus îl întâmpină primul şi-i oferă posibilitatea de a cere ajutor şi de a-şi pune încrederea în el, în Isus.

Dar tu... vrei să te vindeci?

6/4

Miercuri din săptămâna a 4-a din Post

Is 49,8-15; Ps 144; In 5,17-30

„Tatăl meu lucrează mereu până acum” (In 5,17)

Care este, acum, lucrarea ta, Tată? Tu dai omului lumina credinţei, pentru ca el să-l poată recunoaşte în Isus pe Fiul tău şi să fie viu, salvat, ascultând de cuvântul său.

Tată, primeşte-mă, astăzi, să colaborez la lucrarea ta, unica lucrare: îţi ofer orice respiraţie, orice bătaie a inimii!

7/4

Joi din săptămâna a 4-a din Post

Ex 32,7-14; Ps 105; In 5,31-47

„Eu nu primesc slava care vine de la oameni” (In 5,41)

De câte ori, Isuse, nu primeşti mărire nici de la mine! Într-adevăr când, în loc să urmez inspiraţiile Duhului tău, aleg să-mi satisfac instinctul meu, dorinţele momentului, nu îţi dau mărire. Însă ţie nici măcar nu-ţi este pe plac această mărire, ci mai degrabă ca eu să vin pentru a primi de la tine adevărata viaţă, pentru a primi eliberarea de înşelăciunea „vanităţii” pe care mi-o oferă lumea, succesul, aprecierea din partea altora.

8/4

Vineri din săptămâna a 4-a din Post

Înţ 2,1a.12-22; Ps 33; In 7,1-2.10.25-30

„Iudeii căutau să-l omoare” (In 7,1)

De ce această ură a iudeilor faţă de Isus? Pentru că ei, orbiţi de orgoliul lor, de căutarea interesului propriu, nu aveau lumina iubirii prin care să poată recunoaşte în Isus adevăratul şi unicul dar al Tatălui.

Purifică-ne, Isuse, în acest timp sfânt, şi vom şti să te recunoaştem, să te primim şi să ne bucurăm de iubirea ta!

9/4

Sâmbătă din săptămâna a 4-a din Post

Ier 11,18-20; Ps 7; In 7,40-53

„Acesta este Mesia” (In 7,41)

După cuvântul lui Isus mulţi, din popor, îl recunoscuseră în el pe Cristos. Însă Isus avea de dat poporului său încă o mărturie, cea mai mare: moartea şi învierea sa.

Şi eu, care îi aparţin lui Isus Cristos, pot desigur să-i dau mărturie prin cuvânt, dar numai când accept să mor şi să învii cu el îi ofer mărturia cea mai frumoasă.

10/4

+ DUMINICA a 5-a din Post

Ez 37,12-14; Ps 129; Rom 8,8-11; In 11,1-45

„Dacă vei crede, vei vedea slava lui Dumnezeu” (In 11,40)

Şi noi, asemenea sfintei Marta, când credem în Isus, când recunoaştem că el este Domnul şi ne încredem în el, vedem gloria lui Dumnezeu: vedem că el este mare şi mai presus de toate, că el este atotputernic, că ştie întotdeauna să ne mântuiască şi să ne dea viaţă; gloria sa este voinţa sa atotputernică de a ne iubi!

11/4

Luni din săptămâna a 5-a din Post

Dan 13,1-9.15-17.19-30. 33-62 (Dan 13,41c-62); Ps 22; In 8,1-11 (In 8,12-20)

„Nici eu nu te condamn” (In 8,11)

Doamne Isuse, tu ai înfruntat moartea cea mai dureroasă şi umilitoare, ţi-ai vărsat sângele pe cruce, pentru a ne putea spune întotdeauna, când venim la tine cu păcatul nostru: „Nici eu nu te condamn!”

Mă voi apropia cu încredere de sacramentul Reconcilierii, bucuros de a mă întâlni cu tine care mă iubeşti, mă aştepţi, dornic să reverşi asupra mea milostivirea şi pacea!

12/4

Marţi din săptămâna a 5-a din Post

Num 21,4-9; Ps 101; In 8,21-30

„Eu mă duc, voi mă veţi căuta” (In 8,21)

Isuse, tu mergi, tu te îndepărtezi: tu „îţi dai” viaţa pentru ca toţi, chiar şi cei care te persecută, să te poată găsi. A te accepta, primind astfel de la tine viaţă şi mântuire, este rodul pătimirii şi al morţii tale pe cruce.

Te adorăm şi-ţi mulţumim, Doamne Isuse; ne încredem în tine.

13/4

Miercuri din săptămâna a 5-a din Post

Dan 3,14-20.91-92.95; Ps Dan 3,52-56; In 8,31-42

„Nu pătrunde în voi Cuvântul meu” (In 8,37)

Ne apropiem de Săptămâna Patimii.

Versetul de astăzi mă ajută să mă opresc o clipă şi să recunosc că, în mod sigur, cuvântul Domnului nu găseşte în mine toată acceptarea pe care o merită.

Să fie astăzi „ziua favorabilă” pentru a recunoaşte iubirea pe care Isus o are faţă de mine, pentru a mă lăsa călăuzit de ea, pentru a reîncepe a trăi ca fiu cu Tatăl!

14/4

Joi din săptămâna a 5-a din Post

Gen 17,3-9; Ps 104; In 8,51-59

„Înainte de a fi Abraham, eu sunt” (In 8,58)

„Eu sunt”: este numele prin care Dumnezeu s-a făcut cunoscut poporului său, Israel. Tu, Isuse, cu simplitate, dar şi cu claritate şi autoritate, îţi însuşeşti acest nume. Isuse, tu eşti Domnul, tu eşti Dumnezeu! Îţi cer iertare pentru că nu ştiu întotdeauna să mă încredinţezi ţie, care eşti viu în Biserica ta, viu aproape de mine, în inima mea!

15/4

Vineri din săptămâna a 5-a din Post

Ier 20,10-13; Ps 17; In 10,31-42

„Am zis: «Sunt fiul lui Dumnezeu»” (In 10,36)

Ai spus-o, Doamne Isuse, săvârşind faptele Tatălui tău: vindecând bolnavii, deschizând ochii celor orbi, eliberându-i pe oameni de sub puterea diavolului, anunţând tuturor, fără a te cruţa, vestea cea bună şi, în cele din urmă, suferind şi murind pe cruce, din iubire faţă de noi!

Îţi mulţumesc, Doamne Isuse! Dumnezeul al cărui Fiu eşti este Tatăl, este acela care ne iubeşte!

16/4

Sâmbătă din săptămâna a 5-a din Post

Ez 37,21-28; Ps Ier 31,10-13; In 11,45-57

„Omul acesta face multe minuni” (In 11,47)

Da, Doamne Isuse, tu faci multe semne!

Le faci astăzi, în viaţa mea şi în cea a fraţilor mei! Şi sunt toate semne de iubire! Îţi mulţumesc, Doamne Isuse! Fă ca eu să primesc întotdeauna cu umilinţă şi încredere lucrarea ta, chiar şi atunci când ea „deranjează” egoismul meu, orgoliul meu!

17/4

+ DUMINICA FLORIILOR

Is 50,4-7; Ps 21; Fil 2,6-11; Mt 26,14-27,66

„Vegheaţi şi vă rugaţi, ca să nu intraţi în ispită” (Mt 26,41)

Isuse, este momentul rugăciunii tale celei mai îndurerate către Tatăl: ai în faţa ochilor, deja aproape, patima şi moartea ta; ai căuta mângâierea participării alor tăi la rugăciunea ta, dar ei dorm... Nu au ştiut să se roage cu tine şi te vor lăsa singur chiar şi pe cruce.

Îţi mulţumesc, Isuse, că îmi dai exemplu şi tărie de a sta în faţa Tatălui cu perseverenţă, pentru a te putea urma până în patria cerească.

18/4

Luni din Săptămâna Sfântă

Is 42,1-7; Ps 26; In 12,1-11

„Las-o” (In 12,7)

Maria, în timpul cinei oferite Învăţătorului, toarnă din belşug mireasma de nard pe picioarele lui Isus şi le şterge cu părul ei.

Iuda murmură..., dar Isus intervine: „Las-o!”

Isuse, îţi mulţumesc că în această Săptămână Sfântă primeşti adoraţia şi lauda Bisericii tale, semn al unei iubiri care nu ia în seamă timpul şi oboseala; şi primeşti să se refugieze la picioarele tale pe oricare ucenic al tău: tu ştii că eşti pentru noi Dumnezeu, Tată, Prieten, Mire, Mântuitor, Iubire... Eşti „totul” pentru noi, Doamne!

19/4

Marţi din Săptămâna Sfântă

Is 49,1-6; Ps 70; In 13,21-33.36-38

„Unul dintre voi mă va vinde” (In 13,21)

Isus ştia cine era cel care avea să-l trădeze. El cunoaşte cu anticipare slăbiciunile şi infidelităţile acelora pe care îi cheamă: le cunoaşte şi totuşi îi iubeşte şi-i cheamă oricum.

Îţi mulţumesc, Isuse, că în ciuda a toate continui să mă iubeşti şi să mă chemi ca să te urmez.

În aceste zile sfinte iubire ta să ardă răul care este în mine!

20/4

Miercuri din Săptămâna Sfântă

Is 50,4-9a; Ps 68; Mt 26,14-25

„Oare eu sunt, Doamne?” (Mt 26,22)

Nu cumva sunt eu, Doamne, acela care te trădează?

Nu am curajul de a-i pune lui Isus această întrebare pentru că, dacă n-am fost deja, ştiu că, fără ajutorul său, aş putea fi nu peste mult timp.

Isuse, ai milă de mine păcătosul!

21/4

JOIA SFÂNTĂ (Cina Domnului)

Ex 12,1-8.11-14; Ps 115; 1Cor 11,23-26; In 13,1-15

„Până la sfârşit i-a iubit” (In 13,1)

Aceste cuvinte, Doamne Isuse, ne fac să ne gândim la iubirea ta fidelă şi deplină, pentru fiecare dintre noi, dar ne amintesc şi de acele momente când, pentru a duce la capăt o slujire în familie sau în parohie, trebuie să ne dăruim cu totul, angajându-ne mai întâi în rugăciune.

Şi acea „împlinire” va putea fi la rândul său pregătire şi impuls pentru o nouă chemare a Domnului.

22/4

VINEREA SFÂNTĂ

Is 52,13-53,12; Ps 30; Evr 4,14-16;5,7-9; In 18,1-19,42

„Pe cine căutaţi?” (In 18,7)

Preţul vieţii mele, al păcii mele, al odihnei mele în braţele Tatălui ai voit să-l plăteşti tu, Isuse, doar tu!

„Pe cine căutaţi?”.

Tu ţi-ai „dat” viaţa pentru mine: pe care alţii îi voi căuta dacă nu pe tine?

Îţi mulţumesc, Isuse al meu!

23/4

SÂMBĂTA SFÂNTĂ

Ex 14,15-15,1; Ps Ex 15,1-6.17-18; Rom 6,3-11 ; Mt 28,1-10

„În pace a fost aşezat lăcaşul lui” (Antifonul Orei a noua)

Isuse, tăcerea ta în mormânt este cuvânt: pentru noi, creştinii, moartea este ca un somn, o aşteptare senină a intervenţiei tale..., după cum Tatăl a ştiut să intervină pentru tine, Fiul său iubit.

Te voi aştepta în pace: tu, Păstorul meu, vei veni până acolo să mă cauţi şi mă vei trezi la o viaţă nouă, care nu va mai muri!

24/4

+ ÎNVIEREA DOMNULUI (PAŞTELE)

Fap 10,34a.37-43; Ps 117; Col 3,1-4 (1Cor 5,6b-8); In 20,1-9

„Isus trebuia să învie din morţi” (In 20,9)

Tu ai crezut în promisiunea Tatălui anunţată de Scripturi, Doamne Isuse, şi ştiai că vei învia. Această siguranţă te-a ajutat să primeşti suferinţa refuzului din partea poporului tău şi cea a crucii. Astăzi te preamărim şi participăm la bucuria ta: acum trăieşti o viaţă nouă, care nu mai moare, o viaţă care nu mai cunoaşte teama. Şi îţi mulţumim pentru că, datorită ţie, putem cânta şi noi „Aleluia!”.

25/4

Luni din octava Paştelui

Fap 2,14.22-32; Ps 15; Mt 28,8-15

„Când ştiu că-i la dreapta mea nu mă clatin” (Fap 2,25)

Câte cuvinte ale Scripturii s-au realizat în viaţa lui Isus! Tot Psalmul 15 este un cânt care celebrează învierea Domnului şi ne va pregăti să trăim bucuria vieţii noastre viitoare în slavă. Deja încă de pe acum, cunoscând victoria lui Isus asupra morţii, trăim senini şi încrezători. Oricâte ispite ar trebui să înfrunt, nu mă tem: Dumnezeu este alături de mine!

26/4

Marţi din octava Paştelui

Fap 2,36-41; Ps 32; In 20,11-18

„Femeie, de ce plângi?” (In 20,15)

Sunt cuvintele pe care mai întâi îngerii, apoi Isus însuşi, i le adresează Mariei Magdalena care nu se dădea dusă de la mormânt. Din acea dimineaţă a Paştelui şi noi putem spune fraţilor noştri: „Nu plânge!” O putem spune cu bunătate, dar şi cu tărie: ştim că tu, Isuse, eşti viu, eşti Domnul: totul, chiar şi moartea, chiar şi păcatul este învins de tine! Aleluia!

27/4

Miercuri din octava Paştelui

Fap 3,1-10; Ps 104; Lc 24,13-35

„E adevărat, Domnul a înviat” (Lc 24,34)

Este exclamaţia care conţine vestea cea mai frumoasă care a răsunat vreodată pe pământ! Vine din inima unora care l-au văzut pe Isus înviat, a altora care cred în mărturia lor. Este vestea pe care şi noi ne-o adresăm cu bucurie sfântă în aceste zile: Isus este viu, este cu noi! Şi prin el şi noi putem trăi, iubi, fi în pace, întotdeauna. Aleluia!

28/4

Joi din octava Paştelui

Fap 3,11-26; Ps 8; Lc 24,35-48

„Pace vouă!” (Lc 24,36)

Este cuvântul pe care Isus ni-l adresează şi la acest „nou” Paşte.

Pacea este în inimile noastre: sângele său ne împacă cu Tatăl; pacea este între noi: darul său, care este însăşi persoana sa, împlineşte orice dorinţă a noastră şi ne face capabili de a iubi. Aleluia!

29/4

Vineri din octava Paştelui

Fap 4,1-12; Ps 117; In 21,1-14

„Dumnezeu este lumină şi în el nu este întuneric” (1In 1,5)

Noi suntem fiii tăi, Părinte sfânt, suntem fiii luminii!

Sfântă Ecaterina, care ai avut o încredere aşa de mare în sângele lui Isus, invocă-l astăzi asupra noastră şi asupra întregului nostru popor: el ne va purifica de egoismul nostru, de orgoliul nostru şi astfel vom putea reflecta lumina Tatălui, care este Iubire.

30/4

Sâmbătă din octava Paştelui

Fap 4,13-21; Ps 117; Mc 16,9-15

„I-a mustrat pentru necredinţa lor” (Mc 16,14)

Isus înviat trebuie să adreseze ucenicilor săi o mustrare: nu au fost în stare să creadă celor care îl văzuseră înviat!

Isuse, eu cred că tu, care eşti viu în inima fraţilor mei, îi faci puternici şi senini, chiar şi în încercări, capabili de a iubi!

Şi îţi cer să ai milă de mine, să vii şi în inima mea cu iubirea ta. Aleluia!