1/12

Joi din săptămâna 1 din Advent

Is 26,1-6; Ps 117; Mt 7,21.24-27

„Încredeţi-vă în Domnul pururea” (Is 26,4)

Iată calea vieţii adevărate şi senine. Fără încrederea în Dumnezeu nu este decât strâmtorare şi nelinişte, sentiment de singurătate şi neputinţă care se transformă uşor în boală. Deschidere! Încredere! Dumnezeu este Tatăl meu, este Tatăl nostru! De ce să ne temem? El ştie mai bine decât mine şi vrea mai bine decât mine binele meu şi al nostru: caut să ascult de el şi rămân în pace, fiind sigur că el călăuzeşte evenimentele în modul cel mai bun.

2/12

Vineri din săptămâna 1 din Advent

Is 29,17-24; Ps 26; Mt 9,27-31

„Facă-se vouă după credinţa voastră” (Mt 9,29)

Erau orbi, dar credinţa lor în Isus i-a vindecat: acum văd, văd faţa Domnului şi se bucură de cuvântul lor.

Pot vedea şi eu lumina feţei tale, Isuse, pentru a merge cu tine şi a-i ajuta pe alţii, încă orbi, să se apropie de lumina ta. În toate zilele găsesc persoane oarbe, care trebuie să se întâlnească cu tine: numai aşa vor înceta de a fi triste, chinuite, capabile de a răspândi numai nemulţumire!

3/12

Sâmbătă din săptămâna 1 din Advent

1Cor 9,16-19.22-23; Ps 116; Mc 16,15-20

„În dar aţi primit, în dar să daţi” (Mt 10,8)

Acesta este un cuvânt divin: „în dar”! Numai Dumnezeu este capabil de a da şi a iubi „în mod gratuit”. Dacă o fac şi eu, săvârşesc o faptă divină. Am nevoie de puterea sa, de harul său, de eliberarea de egoismul meu. Îmi voi îndrepta privirea mea spre Isus, pentru ca astfel să învăţ să nu am alt exemplu decât pe el: nu voi pretinde nimic de la nimeni, pentru că Dumnezeul meu ştie să iubească numai „în mod gratuit”!

4/12

+ DUMINICA a 2-a din Advent

Is 40,1-5.9-11; Ps 84; 2Pt 3,8-14; Mc 1,1-8

„Pregătiţi calea Domnului” (Mc 1,3)

A pregăti... Pentru a pregăti este necesar să ştii cine vine, cine este cel pentru care se lucrează. Dacă iubeşti persoana care vine, nu simţi nici o oboseală în a pregăti, ba chiar cauţi să faci cât mai frumos cu putinţă, cât mai luminos în ceea ce priveşte priceperea.

Vine Domnul, acela care dă lumii pacea şi inimilor bucuria, pentru ca să le elibereze de răul păcatului lor. Pregăteşte, continuă să pregăteşti, trăieşte deja acum pentru el!

5/12

Luni din săptămâna a 2-a din Advent

Is 35,1-10; Ps 84; Lc 5,17-26

„Spuneţi celor slabi de inimă: Întăriţi-vă şi nu vă temeţi” (Is 35,4)

Îţi mulţumim, Tată, pentru acest cuvânt pe care ni-l adresezi astăzi.

Tu nu vrei ca să ne fie teamă, pentru că eşti alături de noi: deasupra noastră eşti tu cel care ne aştepţi şi ajungi la noi prin Isus, Fiul tău.

Şi eu pot să inspir curaj şi încredere celui care nu vede altceva decât întuneric.

6/12

Marţi din săptămâna a 2-a din Advent

Is 40,1-11; Ps 95; Mt 18,12-14

„Ridică-ţi glasul cu putere” (Is 40,9)

Glasul care trebuie ridicat este cel care vrea să dea mângâiere şi speranţă, care anunţă bunătatea lui Dumnezeu şi hotărârea sa de a ne mântui. Acesta este glasul care nu poate fi timid. Când anunţi iubirea lui Dumnezeu şi vorbeşti despre duioşia sa proclami vestea cea bună, evanghelia: poţi folosi tot aerul din plămânii tăi!

7/12

Miercuri din săptămâna a 2-a din Advent

Sir 44,16-17.19-20.23; 45,1-4.15-16; Ps 88; In 10,11-16

„Eu vă voi odihni pe voi” (Mt 11,28)

Isus îi invită pe toţi cei care sunt obosiţi şi împovăraţi. Nu se teme să-i întâlnească, chiar dacă vreunul dintre ei ridică împotriva lui. Povara care îl apasă pe om este, de fapt, cea a păcatului propriu sau al altora.

Isus ne promite odihnă şi viaţă nouă.

8/12

Joi din săptămâna a 2-a din Advent

Gen 3,9-15.20; Ps 97; Ef 1,3-6.11-12; Lc 1,26-38

„Iată slujitoarea Domnului” (Lc 1,38)

Astăzi este o mare sărbătoare a ta, Marie! Dumnezeu te-a ales pentru a fi a sa, iar tu ai acceptat cu generozitate voinţa sa. Tu nu i-ai spus niciodată nu, nu l-ai făcut să aştepte încuviinţarea ta, nu te-ai îndoit de el.

Eşti cu totul sfântă, pentru că pata păcatului nu s-a atins de haina ta.

Îţi mulţumim şi îţi spunem: roagă-te pentru noi!

9/12

Vineri din săptămâna a 2-a din Advent

Is 48,17-19; Ps 1; Mt 11,16-19

„Eu îţi arăt calea pe care trebuie să mergi” (Is 48,17)

Oare bănuieşte cineva că Domnul vrea să-l înşele? Desigur nu!

Atunci de ce nu ne supunem lui? De ce nu-l ascultăm? De ce nu ne lăsăm conduşi de către el? Noi suntem orbi, el singur ne vede şi ne ia de mână.

Vreau să mă încred în el.

10/12

Sâmbătă din săptămâna a 2-a din Advent

Sir 48,1-4.9-11; Ps 79; Mt 17,10-13

„Ilie va veni într-adevăr şi va face din nou dreptate” (Mt 17,11)

Isus vorbeşte despre Ioan, care trăieşte acelaşi mister al lui Ilie. După cum acesta ajutase poporul să se întoarcă la credinţa în Dumnezeu renunţând la idoli, la fel Botezătorul ajută poporul să se convertească, să-şi schimbe comportarea egoistă pentru a asculta de porunci şi a fi astfel gata să-l primească pe Isus.

11/12

+ DUMINICA a 3-a din Advent

Is 61,1-2a.10-11; Ps Lc 1,46-54; 1Tes 5,16-24; In 1,6-8.19-28

„Îndreptaţi calea Domnului” (In 1,23)

Ioan, fiind constrâns să vorbească despre sine, spune în mod simplu care este datoria sa: să pregătească inimile pentru a-l primi pe Isus, Mesia.

Prima pregătire este asemenea aceleia pe care ţăranul o face pe ogor înainte de a semăna: înlătură pietrele şi buruienile. Să îndepărtăm din inimă păcatele şi viciile care ne fac să păcătuim, iar Domnul nu va fi împiedicat la venirea sa.

12/12

Luni din săptămâna a 3-a din Advent

Num 24,2-7.15-17a; Ps 24; Mt 21,23-27

„Cu ce putere faci acestea?” (Mt 21,23)

Conducătorii nu sunt capabili să vadă că ceea ce Isus face este tocmai ceea ce vrea Dumnezeu. Interesele lor materiale şi orgoliul lor îi orbeşte.

Vreau să mă rog şi să-l privesc pe Isus cu umilinţă: voi vedea că orice faptă a sa şi orice cuvânt al său este iubire, este bunătatea lui Dumnezeu faţă de mine şi faţă de toţi.

13/12

Marţi din săptămâna a 3-a din Advent

2Cor 10,17-11,2; Ps 33; Mt 10,28-33

„Nu şi-a pus nădejdea în Domnul” (Sof 3,2)

Prin cuvintele profetului Sofonia, Dumnezeu mustră oraşul care nu are încredere în el şi nu ascultă de el. El se vede constrâns să realizeze prin alţii planurile sale de iubire şi de mântuire!

14/12

Miercuri din săptămâna a 3-a din Advent

1Cor 2,1-10a; Ps 15; In 15,9-17

„Mergeţi şi spuneţi lui Ioan cele ce aţi văzut şi aţi auzit” (Lc 7,22)

Îţi mulţumim, Doamne Isuse: tu ne faci să vedem faptele iubirii tale, iubire puternică şi divină. Sunt faptele pe care deja profeţii le-au prevestit şi de aceea credem că tu eşti de la Dumnezeu, că tu eşti Dumnezeu cu noi, că nimeni altul, nici în trecut, nici în viitor, nu a fost şi nu va fi superior ţie.

15/12

Joi din săptămâna a 3-a din Advent

Is 54,1-10; Ps 29; Lc 7,24-30

„Va pregăti calea înaintea ta” (Lc 7,27)

Isus vorbeşte despre Ioan Botezătorul. Acesta a fost trimis de Dumnezeu şi de aceea este important pentru toţi, iar Isus ţine cont de aceasta: nu poate şi nu vrea s-o ignore.

Şi noi suntem atenţi la ceea ce Dumnezeu face pentru a ne pregăti să primim chemările sale. Persoanele care ne conduc spre el sunt un mare dar.

16/12

Vineri din săptămâna a 3-a din Advent

Is 56,1-3a.6-8; Ps 66; In 5,33-36

„El a mărturisit adevărul” (In 5,33)

Isuse, viaţa ta este o mare lumină care luminează realitatea vizibilă şi cea invizibilă. Tu ne-ai făcut să-l cunoaştem pe Dumnezeul nevăzut şi ne revelezi semnificaţia oricărui lucru şi oricărui eveniment. Prin tine cunoaştem adevărul, pentru că tu eşti adevărul.

Vino, vino în inima mea şi în mintea mea, vino în familia noastră şi în poporul nostru: fără tine suntem la discreţia părerilor şi a sentimentelor care, sub aparenţa seriozităţii, ne înşală şi ne dezorientează.

17/12

17 decembrie

Gen 49,2.8-12; Ps 71; Mt 1,1-17

„Ascultaţi pe Israel, tatăl vostru” (Gen 49,2)

Fiii trebuie să asculte de tatăl lor: ei au datoria de a-i continua misiunea. Iacob este conştient de acest lucru şi de aceea adresează cuvântul său profetic celor doisprezece fii. Noi îl ascultăm pe Isus, pentru că de la el am primit viaţă şi continuăm să facem eficace în lume misiunea sa.

18/12

+ DUMINICA a 4-a din Advent

2Sam 7,1-5.8-12.14.16; Ps 88; Rom 16,25-27; Lc 1,26-38

„Bucură-te, tu, care eşti plină de har, Domnul este cu tine” (Lc 1,28)

Şi eu mă unesc cu îngerul pentru a-ţi spune „Bucură-te, Marie”: tu ai primit plinătatea darului lui Dumnezeu pentru oameni, l-ai primit pentru a-l purta în tine şi a ni-l da nouă. Bucuria ta devine bucuria mea, pentru că darul pe care îl primeşti tu nu îl ţii pentru tine, dar mi-l dai şi mie. Bucură-te şi exultă: bucuria ta să se reverse asupra noastră, în timp ce-l primim pe Isus!

19/12

19 decembrie

Jud 13,2-7.24-25a; Ps 70; Lc 1,5-25

„Erau drepţi înaintea lui Dumnezeu” (Lc 1,6)

Acest lucru este spus despre părinţii lui Ioan Botezătorul. „Erau drepţi”, totuşi dumnezeu nu a ascultat rugăciunea lor, decât după mulţi ani. Aceasta nu înseamnă că el nu i-a ascultat, că nu i-a iubit, că nu a fost mulţumit de viaţa lor.

Nu te gândi niciodată că Dumnezeu nu te ascultă: el aşteaptă momentul cel mai bun pentru a îndeplini rugăciunea ta.

20/12

20 decembrie

Is 7,10-14; Ps 23; Lc 1,26-38

„Pentru Dumnezeu nimic nu este cu neputinţă” (Lc 1,37)

La aceste cuvinte Maria s-a lăsat în voia Tatălui, deşi îi era imposibil să înţeleagă. Când mă rog trebuie să-mi amintesc de acest adevăr, astfel mă voi ruga cu adevărată credinţă, fără a mă îndoi că Dumnezeu poate să realizeze ceea ce îi cer, chiar şi atunci când mi s-ar părea o cerere imposibilă.

21/12

21 decembrie

Ct 2,8-14 (Sof 3,14-18a); Ps 32; Lc 1,39-45

„De unde mie fericirea aceasta, ca să vină la mine Maica Domnului meu?” (Lc 1,43)

Elisabeta, mama lui Ioan Botezătorul, se miră de sosirea Mariei în casa sa.

Maria îi aduce atâta bucurie, pentru că îl poartă în sine pe nimeni altul decât Fiul lui Dumnezeu. Şi eu mă bucur când întâlnesc pe cineva care îl poartă în sine pe Isus, îl iubeşte şi ascultă de el.

22/12

22 decembrie

1Sam 1,24-28; Ps 1Sam 2,1.4-8; Lc 1,46-56

„A privit la smerenia slujitoarei sale” (Lc 1,48)

Apropiindu-ne de Naşterea lui Isus ne îndreptăm privirea spre mama sa, care îl aşteaptă şi îl va oferi.

Frumuseţea mamei constă în umilinţa sa, o frumuseţe admirată de Dumnezeu însuşi, o frumuseţe pe care apoi Fiul şi-o va însuşi, aşa încât va putea spune: „Învăţaţi de la mine, căci sunt umil”.

Aş vrea şi eu să fiu „frumos” prin această frumuseţe!

23/12

23 decembrie

Mal 3,1-4;4,5-6; Ps 24; Lc 1,57-66

„Ioan este numele lui” (Lc 1,63)

Numele copilului este deja hotărât. Acel nume, precum şi viaţa pe care o va duce, va revela chipul lui Dumnezeu.

Semnificaţia numelui de Ioan este: „Dumnezeu este iubire”, şi într-adevăr iubirea lui Dumnezeu va străluci în cuvintele şi în faptele Botezătorului: el va ajuta poporul să se convertească şi să-l primească pe Isus, plinătatea iubirii Tatălui.

24/12

24 decembrie

2Sam 7,1-5.8b-12.14a.16; Ps 88; Lc 1,67-79

„Binecuvântat este Domnul... a vizitat şi a răscumpărat pe poporul său” (Lc 1,68)

Vreau să te binecuvântez, o Părinte, pentru că tu ai pregătit mântuirea şi viaţa nouă pentru noi, care merităm pedepse şi condamnare. Ne faci să contemplăm faţa ta binevoitoare şi surâzătoare, iar mâine o vom vedea. Aşteptăm cu bucurie şi ne pregătim: voi mărturisi păcatele, pentru ca să nu mă împiedice să mă bucur de surâsul pruncului Isus!

25/12

+ NAŞTEREA DOMNULUI (CRĂCIUNUL)

Is 52,7-10; Ps 97; Evr 1,1-6; In 1,1-18

„Vi s-a născut Mântuitorul” (Lc 2,11)

Mântuitorul, acela care poate să învingă tristeţea noastră şi să ne elibereze de ceea ce o face să apară în noi, este aici, este printre noi. Eu vreau să-l întâlnesc, vreau să-l primesc, vreau să-l duc în casa mea şi la rudele mele. El va îndepărta gândirea noastră de la problemele noastre şi de la soluţiile noastre iluzorii şi va fixa atenţia noastră asupra lui. El este bucuria noastră!

26/12

A 2-a zi din octava Crăciunului (26 decembrie)

Fap 6,8-10;7,54-59; Ps 30; Mt 10,17-22

„Veţi fi urâţi de toţi pentru numele meu” (Mt 10,22)

Abia am celebrat bucuria venirii lui Isus în lume şi imediat vedem cum această lume îl refuză. Ura lumii împotriva lui Isus se revarsă asupra celui care îl iubeşte, după cum a spus el.

Astăzi îl privim pe Ştefan, primul din acea mulţime care de-a lungul veacurilor a mărturisit prin sânge iubirea faţă de Isus, Cuvântul veşnic al Tatălui.

27/12

A 3-a zi din octava Crăciunului (27 decembrie)

1In 1,1-4; Ps 96; In 20,2-8

„El a văzut şi a crezut” (In 20,8)

Evanghelistul Ioan ne-a dat un exemplu de promptitudine în credinţă. Când a văzut giulgiul în mormânt s-a gândit imediat la cuvântul spus de Isus, că a treia zi va învia. Astfel el este martor al învierii Domnului. Exemplul său ne face să fim atenţi la tot ceea ce vedem, pentru că acolo se poate ascunde şi arăta un dar al lui Dumnezeu.

28/12

A 4-a zi din octava Crăciunului (28 decembrie)

1In 1,5-2,2; Ps 123; Mt 2,13-18

„A luat pruncul şi pe mama lui şi a plecat în Egipt” (Mt 2,14)

Irod se teme să nu fie dat jos de pe tronul de pe care poate să continue a asupri poporul.

Pruncii ucişi din porunca lui mărturisesc prezenţa lui Mesia în lume: pentru aceasta moartea lor este preţioasă, iar ei sunt cinstiţi de către noi ca martori. Iosif, ascultând de îngerul lui Dumnezeu, se îndepărtează pentru a se refugia în Egipt împreună cu Maria şi Isus: acolo nu-i va ajunge mâna celui puternic. Promisiunea lui Dumnezeu este siguranţa noastră.

29/12

A 5-a zi din octava Crăciunului (29 decembrie)

1In 2,3-11; Ps 95; Lc 2,22-35

„L-a luat în braţe” (Lc 2,28)

Isus în braţele unui om! Ce binecuvântare pentru acel om care poate să-l ţină pe Fiul lui Dumnezeu! Îl invidiem cu o invidie sfântă, dar îl putem imita, ba chiar, putem mai mult: noi putem să-l purtăm pe Isus în inimă şi să devenim una cu el trăind în ascultarea sa faţă de Tatăl. Pentru a o face voi căuta astăzi să mă rog pentru unul dintre duşmanii mei.

30/12

+ SF. FAMILIE: Isus, Maria şi Iosif

Gen 15,1-6;21,1-3; Ps 104; Evr 11,8.11-12.17-19; Lc 2,22-40

„Harul lui Dumnezeu era asupra lui” (Lc 2,40)

Cât este de frumoasă familia Mariei şi a lui Iosif! În ea este mereu vie amintirea lui Dumnezeu, în ea se trăieşte conform voinţei lui Dumnezeu şi toţi sunt atenţi la prezenţa aceluia care ne-a dat viaţă şi ne aşteaptă. Isus creşte în această ambianţă de credinţă şi de iubire, de încredinţare în mâinile Tatălui şi de dorinţa de a-i plăcea.

31/12

A 7-a zi din octava Crăciunului

1In 2,18-21; Ps 95; In 1,1-18

„Născuţi din Dumnezeu”. (In 1,13)

„Cine l-a primit pe Isus a fost născut din Dumnezeu! Ioan ne dă această siguranţă care ne face să fim mulţumiţi şi senini, siguranţă care ne inspiră şi un sentiment de responsabilitate profundă: dacă provenim de la Dumnezeu, Dumnezeul care este iubire milostivă şi fidelă, să practicăm şi noi milostivirea şi iubirea fidelă! Primind şi dăruind milostivire şi fidelitate încheiem anul şi-l începem pe cel nou.